Apel internaţional pentru salvarea Roşiei Montane

Conducǎtorii României şi-au exprimat intenţia de a favoriza proiectul de exploatare a zǎcǎmintelor aurifere de la Roşia Montanǎ, în Carpaţii Occidentali, proiect propus de o companie privatǎ cu capital majoritar canadian.

Implicarea ţǎrii este disproporţionatǎ şi neobişnuitǎ : ministrul economiei anunţǎ un miliard de euro garanţii de stat, oferite unei afaceri cu rentabilitate discutabilǎ pentru statul român.

De asemeni, recenta idee de a lǎsa la latitudinea unui organism (Consiliul Suprem de Apǎrare a Ţǎrii), în mod normal responsabil de siguranţa teritoriului ţǎrii, posibilitatea de a decide asupra unor chestiuni de ordin economic, cultural şi de mediu, este extrem de îngrijorǎtoare din punct de vedere constituţional şi deontologic : ea încalcǎ atribuţiile instituţiilor de drept (Ministerul Mediului, Ministerul Culturii) şi este contrarǎ legilor româneşti şi europene.

În acest fel se ignorǎ hotarâri judecǎtoreşti definitive şi irevocabile, se nesocoteşte statutul de monument natural şi istoric protejat al patrimoniului din zonǎ, precum şi opoziţia exprimatǎ în ultimii zece ani de cǎtre societatea civilǎ, Academia Românǎ, Comitetul Internaţional de Monumente şi Situri (ICOMOS), Biserica Ortodoxǎ Românǎ, Bisericile celorlalte culte din Transilvania, Ordinul Arhitecţilor din România, Comitetul Internaţional de Istorie a Tehnologiei (ICOHTEC), zeci de organizaţii non-guvernamentale (printre care Greenpeace şi Asociaţia « Alburnus Maior » a localnicilor din Roşia Montanǎ), şi de cǎtre mii de specialişti români şi strǎini independenţi.

Coaliţia pentru salvarea Roşiei Montane, formatǎ din organizaţii non-guvernamentale româneşti şi strǎine, protesteazǎ împotriva acestui proiect din urmǎtoarele motive :

Distrugerea mediului înconjurǎtor prin poluare cu cianuri. Proiectul preconizeazǎ utilizarea tehnologiei cu cianuri, care implicǎ deversarea a sute de milioane de tone de deşeuri cianurate într-un bazin de 600 ha, închis de un baraj de pǎmânt (alocamente) situat la patru km în amonte de oraşul Abrud (10.000 locuitori). Se va distruge astfel în mod inevitabil biodiversitatea zonei, inclusiv speciile ei protejate. Va apǎrea probabilitatea unor accidente catastrofice, ca în cazurile cunoscute ale altor exploatǎri similare în lume : cutremur, alunecǎri de teren, supraîncǎlzire, neglijenţǎ umanǎ, care ar duce la degajare de noxe şi la otrǎvirea napelor freatice şi implicit a cursurilor de apǎ din România şi tǎrile învecinate. Utilizarea cianurilor pune in pericol sanatatea si viata oamenilor.
Distrugerea peisajului. Exploatarea prevazutǎ, de suprafaţǎ, presupune mǎcinarea munţilor, umplerea vǎilor cu steril, dispariţia localitǎţilor şi transformarea ireversibilǎ a peisajului într-un deşert, pe o suprafaţǎ de 2.300 ha. Concesiunea obţinutǎ de societatea canadianǎ cuprinde multe alte posibile exploatǎri similare, care pun în pericol un sfert din Carpaţii Apuseni.
Distrugerea comunitatii umane din Roşia Montanǎ. Ameninţarea desfiinţǎrii integrale sau parţiale a satelor, cu şcolile, bisericile, casele şi cimitirele lor, dezrǎdǎcinarea populaţiei, divizarea familiilor în opozanţi sau partizani ai proiectului, au creat un climat de tensiune şi nesiguranţǎ în regiune şi au spulberat coeziunea socialǎ a acestei comunitǎţi vechi de douǎ mii de ani. Categoria de « roşia-munteni » este ştearsǎ de pe harta geo-politicǎ a ţǎrii.
Distrugerea patrimoniului material şi imaterial. Roşia Montanǎ este una din primele localitǎţi atestate documentar în România şi unul dintre cele mai importante situri istorice naţionale. Zona cuprinde vestigii excepţionale : urme ale civilizaţiilor care s-au succedat fǎrǎ întrerupere în aceste locuri din Antichitate şi pânǎ azi, galerii miniere dacice şi romane unice în lume şi un patrimoniu arhitectural evaluat ca monument istoric. Exploatarea va distruge acest patrimoniu inestimabil.

Coaliţia pentru salvarea Roşiei Montane solicitǎ autoritǎţilor române :

Oprirea definitivǎ a actualui proiect de exploatare de la Roşia Montanǎ şi a oricǎrui alt proiect similar ca nocivitate în România.

Realizarea acestui proiect creeazǎ un precedent ce va duce la sacrificarea unei importante pǎrţi din ţarǎ pentru o presupusǎ rentabilitate economicǎ.

Implementarea unor politici realiste de dezvoltare durabilǎ, conform programelor promovate de Uniunea Europeanǎ.

Regiunea posedǎ un potenţial economic diversificat, altul decât obsesiva industrie minierǎ. Nu este acceptabil ca în numele crizei economice sǎ fie compromise şansele generaţiilor actuale şi viitoare.

Promulgarea legii anti-cianuri, dupǎ exemplul multor state europene, pentru a elimina definitiv riscul unor dezastre ecologice în aceastǎ regiune a lumii.
Declanşarea procedurilor de includere a Roşiei Montane ca sit protejat în lista patrimoniului mondial UNESCO.

Sprijiniţi apelul pentru salvarea Roşiei Montane ! Numele dumneavoastrǎ conteazǎ !

Coaliţia pentru salvarea Roşiei Montane :

1. RPER-Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie Franta, presedinte Stefana Bianu

2. RPER România, presedinte executiv dr. Ioana Bogdan-Cataniciu

3. ProPatrimonio România, presedinte Serban Cantacuzino

4. ProPatrimonio Franta, presedinte Caroline d’Assay

5. Asociatia Pro Patrimonio Transilvaniae, presedinte Horia Ciugudean

6. ADERF-Association des Doctorants et Etudiants Roumains en France, preşedinte Cristina Sucalǎ

7. Asociatia 21 Decembrie 1989, preşedinte Teodor Mǎrieş

8. Fundatia TERRA Mileniul III, presedinte Lavinia Andrei

9. Asociatia EcoAssist, presedinte Liana Buzea

10. Asociatia Eco-Civica, presedinte Niculae Radulescu-Dobrogea

11. Fundatia Centrul de Resurse Juridice – reprezentant av. Cǎtǎlina Rǎdulescu

12. Fundatia Culturala Rosia Montana, presedinte prof. dr. Ioan Piso

13. Fundatia Soros, director executiv Gabriel Petrescu

14. Asociatia ARIN, director executiv Codruta Nedelcu

15. Asociatia Românilor din Australia, presedinte Mihai Maghiaru

16. Alliance Belgo-Roumaine, presedinte Ecaterina Evanghelescu

17. CMR-Consilul Mondial Roman, presedinte Mihai Stan

18. Consiliul Romano-American, presedinte Nicolae Popa

19. Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, vicepresedinte Daniela Soros

20. Asociatia ARTRAD, presedinte Dan Ghelase

21. Asociatia Salvati Dunarea si Delta, director Costel Popa

22. Centrul de Arii Protejate si Dezvoltare Durabila Bihor, presedinte Paul Iacobas

23. Clubul Montan Apuseni-CMA, presedinte Dan Moisa

24. OVR – Organization des Village en Reseau-Belgique, presedinte Michel De Backer

25. Asociatia Sighisoara Durabila, vice-presedinte Hans Hedrich

26. Asociatia "Societatea Globală a Studenţilor şi Tinerilor Profesionişti Romani, presedinte Andrei Popovici

27. Fundatia Ratiu pentru Democratie, vice-presedinte Andrei Ratiu

28. Greenpeace Romania, campaigning and action coordinator Lucian Simion

29.Centrul de Consultanta Ecologica Galati, presedinte Petruta Moisi

30.Asociatia MaiMultVerde, manager comunicare Anamaria Bogdan

31. Societatea Carpatina Ardeleana – Satu Mare, director executiv Janos Mark-Nagy

32. Societatea Ecologista Noua Alianta, presedinte conf dr Constantin Stoescu

33. Clubul de Turism si ecologie Transmont Fagarasi, presedinte Nicolae Mercurean

34. Asociatia pentru Mediu si Turism Ulmul Cerasului, presedinte Petre Vasilescu

35.Asociatia ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei, coordonator departament Buna Guvernare Paul Chioveanu

36. Asociatia Educational-Ecologica Ecotransilvania, presedinte Cosmin Ioan Moga

37. Asociatia Eco-Breite - Sighisoara, Presedinte Alexandru Gota

Personalitati co-semnatare:

Dan C Mihailescu, scriitor

Mircea Cartarescu, scriitor, publicist

Mircea Mihaies, scriitor, publicist

Dinu Flamand, scriitor, publicist

Liviu Antonesei, scriitor, publicist

Armand Gosu, redactor revista “22”

Silvia Colfescu, director Editura Vremea

Nicolae Henegariu, publicist

Sorin Iliesiu, cineast, publicist

Alex Leo Serban, critic cinematografic

Alexandra Gulea, cineast

Alexandru Herlea, prof Université de Technologie, Belfort, Franta

Otilia Hedesan, prof Universitatea de Vest, Timisoara

Elena Helerea, prof Universitatea Transilvania, Brasov

Liviu Sofronea, prof Universitatea Transilvania, Brasov

Ileana Costea, prof California State University, USA

Magdalena E. Predeteanu, vicepresedinte, founder of Romanien Heritage, USA

Coaliţia pentru salvarea Roşiei Montane, formatǎ din organizaţii non-guvernamentale româneşti şi strǎine, protesteazǎ împotriva acestui proiect din urmǎtoarele motive :

Distrugerea mediului înconjurǎtor prin poluare cu cianuri. Proiectul preconizeazǎ utilizarea tehnologiei cu cianuri, care implicǎ deversarea a sute de milioane de tone de deşeuri cianurate într-un bazin de 600 ha, închis de un baraj de pǎmânt (alocamente) situat la patru km în amonte de oraşul Abrud (10.000 locuitori). Se va distruge astfel în mod inevitabil biodiversitatea zonei, inclusiv speciile ei protejate. Va apǎrea probabilitatea unor accidente catastrofice, ca în cazurile cunoscute ale altor exploatǎri similare în lume : cutremur, alunecǎri de teren, supraîncǎlzire, neglijenţǎ umanǎ, care ar duce la degajare de noxe şi la otrǎvirea napelor freatice şi implicit a cursurilor de apǎ din România şi tǎrile învecinate. Utilizarea cianurilor pune in pericol sanatatea si viata oamenilor.
Distrugerea peisajului. Exploatarea prevazutǎ, de suprafaţǎ, presupune mǎcinarea munţilor, umplerea vǎilor cu steril, dispariţia localitǎţilor şi transformarea ireversibilǎ a peisajului într-un deşert, pe o suprafaţǎ de 2.300 ha. Concesiunea obţinutǎ de societatea canadianǎ cuprinde multe alte posibile exploatǎri similare, care pun în pericol un sfert din Carpaţii Apuseni.
Distrugerea comunitatii umane din Roşia Montanǎ. Ameninţarea desfiinţǎrii integrale sau parţiale a satelor, cu şcolile, bisericile, casele şi cimitirele lor, dezrǎdǎcinarea populaţiei, divizarea familiilor în opozanţi sau partizani ai proiectului, au creat un climat de tensiune şi nesiguranţǎ în regiune şi au spulberat coeziunea socialǎ a acestei comunitǎţi vechi de douǎ mii de ani. Categoria de « roşia-munteni » este ştearsǎ de pe harta geo-politicǎ a ţǎrii.
Distrugerea patrimoniului material şi imaterial. Roşia Montanǎ este una din primele localitǎţi atestate documentar în România şi unul dintre cele mai importante situri istorice naţionale. Zona cuprinde vestigii excepţionale : urme ale civilizaţiilor care s-au succedat fǎrǎ întrerupere în aceste locuri din Antichitate şi pânǎ azi, galerii miniere dacice şi romane unice în lume şi un patrimoniu arhitectural evaluat ca monument istoric. Exploatarea va distruge acest patrimoniu inestimabil.

Coaliţia pentru salvarea Roşiei Montane solicitǎ autoritǎţilor române :

Oprirea definitivǎ a actualui proiect de exploatare de la Roşia Montanǎ şi a oricǎrui alt proiect similar ca nocivitate în România.

Realizarea acestui proiect creeazǎ un precedent ce va duce la sacrificarea unei importante pǎrţi din ţarǎ pentru o presupusǎ rentabilitate economicǎ.

Implementarea unor politici realiste de dezvoltare durabilǎ, conform programelor promovate de Uniunea Europeanǎ.

Promulgarea legii anti-cianuri, dupǎ exemplul multor state europene, pentru a elimina definitiv riscul unor dezastre ecologice în aceastǎ regiune a lumii.
Declanşarea procedurilor de includere a Roşiei Montane ca sit protejat în lista patrimoniului mondial UNESCO.