Dictatura majorităţii naşte monştri: urbanismul derogatoriu şi specula imobiliară

Săptămâna trecută, la iniţiativa deputaţilor PSD de Constanţa, Eduard Martin şi Antonella Marinescu, Camera Deputaţilor a adoptat modificarea legii urbanismului [1]. În octombrie 2012, majoritatea PSD din Comisia de administraţie publică, amenajare a teritoriului şi echilibru ecologic avizase fără să crâcnească propunerile apropiaţilor Primarului Radu Mazare. Între timp, doamna Marinescu a fost răsplătită cu un post de consul la Toronto, iar dl. Martin a fost reales deputat la Constanţa.

 

Avem majoritate, avem dreptate!

Odată deveniţi majoritari, deputaţii PSD s-au grăbit să anuleze îmbunătăţirile aduse legii urbanismului [2] recomandate de Raportul experţilor francezi referitor la elaborarea codului urbanismului în Români [3]. Raportul, finanţat din bani publici în baza unui acord de parteneriat între Ministerele responsabile cu urbanismul din Franţa şi România, concluziona că: “o procedură ca cea a planului urbanistic zonal (..) pare a atenta la dreptul la proprietate, dacă permite unui proprietar să elaboreze pe cheltuiala proprie un plan de urbanism pentru o zonă care modifică regimul juridic al terenurilor situate în această zonă fără ca proprietarii să participe la elaborarea acestui document, sau macar să fie informaţi.”

Parlamentarii Puterii au dovedit însă că sunt surzi la protestele societăţii civile, la argumentele Ordinului Arhitecţilor din România [4], la plângerile victimelor urbanismului derogatoriu şi sunt orbi la aspectul jalnic al oraşelor româneşti, răvăşite de dezvoltarea haotică a ultimilor 20 de ani. Au fost sensibili însă la văicăreala speculatorilor imobiliari şi la scâncetele primarilor dornici să îşi menţină sursele de câştig uşor. Votul este o plecăciune la picioarele baronului de Constanţa, portavocea baronilor locali şi a sponsorilor de partid.

 

Adio convergenţă, buna ziua divergenţă!

Legea adoptata de Parlament stârneşte un tsunami ce va spulbera orice speranţă că centrele urbane şi satele româneşti se vor apropia într-un viitor previzibil de standardele europene. Procesul de planificare urbană din România se întoarce la perioada de pre-aderare, decuplându-ne de restul Europei civilizate şi limitându-ne accesul la fondurile europene destinate regenerării urbane şi dezvoltarii sustenabile. Vor suferi cetăţenii obişnuiţi, plătitori de taxe şi impozite, victimele haosului urbanistic. Vor câştiga investitorii speculative şi pescuitorii în ape tulburi, pentru că niciun om de afaceri respectabil nu va investi într-o ţară în care legile se modifică după bunul plac al baronilor locali.

Majoritatea deputaţilor a consfinţit regresul urbanismului românesc şi succesul speculei imobiliare.

Astfel, legea votată de majoritatea USL va submina statul de drept, va favoriza corupţia în administraţia locală şi va accelera distrugerea patrimoniului construit

 

  • Subminarea statului de drept

Într-un stat de drept legile nu pot fi modificate după bunul plac al celor cu bani şi relaţii, regulile sunt respectate de toţi în mod egal şi aplicarea lor este predictibilă. În România, Parlamentul tocmai a legiferat arbitrarul şi lipsa de predictibilitate în dezvoltarea urbană. Într-un stat de drept toţi proprietarii sunt egali în faţa legii. În România, Parlamentul decretează că unii proprietari, cei cu bani şi relaţii, au mai multe drepturi decât vecinii lor.

Vuvuzelele întoarcerii la urbanismul derogatoriu trâmbiţează apărarea dreptului la proprietate ca piatră de temelie al demersului lor. Dovedesc, însă, că nu cunosc un prinicipiu fundamental al statului de drept: dreptul fiecărui proprietar se opreşte acolo unde începe dreptul la proprietate al vecinului.

În ultimii 12 ani pentru fiecare investitor speculativ au apărut zeci de vecini agresaţi şi revoltaţi: soarele nu le mai intră în case din cauza matahalelor ridicate la un metru de ferestrele lor, peste noapte a dispărut spaţiul verde din faţa blocului, spaţiul public a fost invadat de maşini, valoarea de piaţă a proprietăţilor din cartier a scazut pentru că strazile liniştite de altădată au devenit ghetouri de clădiri supradimensionate, din sticlă şi metal.

Nici dl. Martin, nici dna Marinescu, nici colegii lor din Parlament sau din Comisia de administraţie publică şi amenajare a teritoriului şi echilibru ecologic nu au avut curajul să stea de vorbă cu victimele speculei imobiliare şi ale urbanismului derogatoriu.

  • Corupţia în administraţia publică

Chiar dacă majoritatea deputaţilor a votat anularea principalelor prevederi ale OG 27/2008 şi OUG 7/2011 fără să citească Raportul experţilor francezi referitor la elaborarea codului urbanismului - limbajul experţilor în urbanism este adeseori indigest - era de aşteptat ca măcar să fie la curent cu Strategia Naţională Anticorupţie [5]. Să fi citit, oare “obiectivul specific 8: Consolidarea integrităţii eficienţei şi transparenţei la nivelul administraţiei publice locale, măsura 1: simplificarea procedurilor pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor” din SNA? Daca l-ar fi citit, deputaţii ar fi constatat că legea pe care tocmai au adoptat-o contrazice Strategia Naţională Anticorupţie. SNA cere o administraţie transparentă, integră şi eficientă, în timp ce legea adoptată de majoritate introduce arbitrarul şi bunul plac în avizarea documentaţiilor de urbanism. Când legea permite administraţiei publice să promoveze interesul privat, binele public este orfan şi corupţia prinde aripi.

Un motiv în plus pentru ca Mecanismul de Co-operare şi Verificare [6], care recomandă imperativ “adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale” să rămână în vigoare sine die. Bucureşti şi Bruxelles trăiesc în lumi paralele.

  • Accelerarea procesului de disparitie a patrimoniului construit

În ultimii 20 de ani imobile istorice cu valoare arhitecturală şi ambientală, înscrise sau nu pe lista monumentelor istorice au fost principalele victime ale speculei imobiliare şi ale urbanismului derogatoriu.Mii de case au fost demolate pentru a face loc unor clădiri cu volumetrie şi arhitectură care agresează ţesutul urban al zonelor construite protejate de lege. “Grija” administraţiei publice faţă de speculatorii imobiliari şi dezinteresul pentru protejarea patrimoniului au distrus coerenţa urbanistică a cartierelor istorice româneşti.

Ni se spune ca “nu există voinţă politică” pentru protejarea patrimoniului construit [7]. Iată însă că există voinţă politică pentru distrugerea lui! Parlamentul a condamnat patrimoniul naţional la dispariţie pentru că permite administraţiilor locale derogări fără limită de la planurile urbanistice ale zonelor protejate. Justificarea? Interesele comerciale ale investitorilor privaţi.

 

Întoarcerea în Levant: Europa, e tot mai departe

Susţinătorii legii, în versiunea PSD-ului de Constanţa, afirmă sus şi tare că motivaţia lor este stimularea creşterii economice. În acelaşi timp, cu mic, cu mare, miniştrii, oameni de afaceri, reprezentanţi FMI ne admonestează că singura şansă a României este accesarea fondurilor structurale europene.

Oare deputaţii majorităţii or fi aflat că Guvernul României este angajat în procesul de elaborare a strategiei naţionale pentru exerciţiul bugetar UE 2014-2020? Le-o fi ajuns la urechi că tema următorului buget european este dezvoltarea inteligentă, inclusivă şi sustenabilă? Oare îşi dau seama că urbanismul derogatoriu promovat de legea 350/2001 este o formă primitivă de dezvoltare teritorială, nesustenabilă din punctul de vedere al mediului înconjurător şi discriminatorie faţă de cei lipsiţi de mijloace financiare?

Majoritatea parlamentară poate adopta legi fără să ţină cont de realitatea socială, economică, culturală şi de mediu a României, mandatul popular le permite. Să nu se mire, însă, când aceste legi vor genera subdezvoltare economică, corupţie şi distrugerea resurselor naţionale. Responsabilitatea le va aparţine în totalitate, doar au majoritate!

 

_____________________


[1] Legea de adoptare a OUG 7/2011 pentru modificarea şi completarea legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului.OG 27/2008 şi OUG 7/2011 pentru modificarea şi completarea legii 350/2011 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului

[2] OG 27/2008 şi OUG 7/2011 pentru modificarea şi completarea legii 350/2011 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului

[3] http://www.oar.org.ro/upload/2007/Raport_francez_ro_pdf

[4] http://arhitectura-1906.ro/2012/10/urbanism-derogatoriu-un-pas-mic-pentru-deputati-un-pas-urias-pentru-interese-uriase-ilegitime/#

[5] Strategia Naţională Anticorupţie, http://www.mt.ro/nou/_img/documente/HG%20215_2012.pdf

[6] HG 1346/2007 privind aprobarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.

[7] Îl citez pe dl Gheorghe Pătraşcu, Arhitectul-şef al Capitalei. În viziunea dlui. Pătraşcu lipsa voinţei politice este principala cauza a distrugerii patrimoniului naţional.

Joomla templates by a4joomla